CHILIÚȚĂ, chiliuțe, s. f. Chilioară. [Pr.: -li-u-] – Chilie + suf. -ură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHILIÚȚĂ, chiliuțe, s. f. Chilioară. – Din chilie + suf. -uță.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CHILIÚȚĂ s. (BIS.) chilioară. (Călugărul locuia într-o ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
chiliúță s. f. (sil. -li-u-), g.-d. art. chiliúței; pl. chiliúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
chiliúță f., pl. e. Chilioară.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink