CHIOLHÁN, chiolhanuri, s. n. (Pop. și fam.) Petrecere, chef mare (și zgomotos). [Var.: chiulhán s. n.] – Din tc. külhan.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHIOLHÁN, chiolhanuri, s. n. Petrecere, chef mare. [Var.: chiulhán s. n.]
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CHIOLHÁN s. v. benchetuială, chef, ospăț, petrecere, praznic, prăznuire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
chiolhán s. n., pl. chiolhánuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
chĭolhán și chĭulhán n., pl. e și urĭ (turc. pers. kül-han, cuptor de baĭe, d. kül, cenușă, și han, casă. La băile turceștĭ se reprezentau și farse). Fam. Mare chef, beție strașnică: a trage un chĭolhan, a te pune pe chĭolhan.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink