CHIURLUÍT, -Ă, chiurluiți, -te, adj. (Reg.) Amețit (de băutură). – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
chiurluít adj. m. (sil. chiur-), pl. chiurluíți; f. sg. chiurluítă, pl. chiurluíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink