CICLÓPIC, -Ă, ciclopici, -ce, adj. De ciclop (1), care se referă la ciclop; p. ext. uriaș, gigantic. – Ciclop + suf. -ic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CICLÓPIC, -Ă adj. De ciclop (1); (fig.) uriaș, gigantic. ◊ Zid ciclopic = zid construit din blocuri mari de piatră brută sau sumar cioplită. [< ciclop + -ic, cf. fr. cyclopées].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CICLÓPIC, -Ă adj. de ciclop (1), caracteristic ciclopilor; (fig.) uriaș, gigantic; ciclopean. ◊ (despre construcții miceniene) construit din blocuri mari de piatră brută sau sumar cioplită. (< it. ciclopico)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ciclópic adj. m. (sil. -clo-), pl. ciclópici; f. sg. ciclópică, pl. ciclópice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ciclópic, -ă adj. (d. ciclop). De ciclop, gigantic. Construcțiunĭ ciclopice, rămase din vechime și, din cauza mărimiĭ lor, atribuite ciclopilor.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CICLÓPIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de ciclopi; propriu ciclopilor. /ciclop + suf. ~ic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CICLÓPIC, -Ă (‹ it.; ciclop) Caracteristic ciclopilor (1); uriaș. ♦ Zid c. = construcție vastă și masivă alcătuită din blocuri mari de piatră brută, practicată în arhitectura preelenică și atribuită, potrivit mitologiei grecești, ciclopilor (ex. la Micene, Tirint etc.).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink