CINCĂRÉL, cincărei, s. m., adj. (Reg.) Diminutiv al lui cincar. – Cincar + suf. -el.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cincărél s. m., adj. m., pl. cincăréi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cincár, -ă adj. (d. cincĭ). De cincĭ anĭ (vorbind de vite). – Și cincărel, -ea saŭ -ică, pl. eĭ, ele.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink