CIOÁNCĂ, cioance, s. f. (Reg.) Lulea cu coadă scurtă. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CIOÁNCĂ s. v. târnăcop.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cioáncă s. f., g.-d. art. cioáncei; pl. cioánce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cĭoáncă f., pl. e și cĭoncĭ (ung. csonka, cĭunt). Nord. Lulea scurtă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CIONC, CIOÁNCĂ, cionci, cioance, adj. (Reg.; despre oameni) Fără un braț; (despre animale) fără un corn; (despre obiecte) căruia îi lipsește o parte importantă. – Magh. csonka.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cionc1, cioáncă, adj. (reg.) 1. (despre om) fără un braț, ciung, ciolac; fără o ureche, ciul. 2. (despre animale) fără un corn, ciong, ciut, ciutac, melcit; fără coadă, ciont, ciunt. 3. (reg.) lulea cu coadă scurtă, pipă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink