Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CIOÁRSĂ, cioarse, s. f. Unealtă cu tăișul uzat, care taie rău. ♦ Obiect de îmbrăcăminte uzat. [Var.: gioársă s. f.] – Cf. ucr. cersati „a zgâria”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CIOÁRSĂ s. (reg.) rujdă, rujdulă, (Mold. și Bucov.) bulicher, (prin Ban.) buzdură. (O ~ de cuțit.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cioársă (gioarsă), cioárse, s.f. (pop.) 1. cuțit, coasă, topor, sabie care nu mai taie, sunt tocite și știrbite; custură, bleau, bordeac; (despre oameni) căzătură, babalâc, tombateră. 2. (reg.) arșic prăpădit, capră de joc roasă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
cioársă s. f., g.-d. art. cioársei; pl. cioárse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cĭoársă f., pl. e (d. a cĭorsăi). Instrument (maĭ ales cuțit) prost. – Și cĭorsac, gĭoarsă, gĭoablă și rablă. V. custură.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CIOÁRSĂ ~e f. reg. Unealtă cu tăișul uzat, care taie rău. [G.-D. cioarsei] /cf. ucr. țersati
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)