Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CIRCUMVALAȚIÚNE s.f. v. circumvalație.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CIRCUMVALAȚIÚNE s. f. 1. întăritură împrejurul unei cetăți, a unei tabere etc. 2. șosea de ocolire a unui oraș sau a altui centru aglomerat. (< fr. circonvallation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
circumvalațiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. circumvalațiúnii; pl. circumvalațiúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
circumvalațiúne f. (lat. circumvallátio, -ónis, d. circum-vallare, a încunjura [!] cu val, cu șanț). Fort. Șanțurĭ și ridicăturĭ de pămînt făcute p. asediŭ. V. contravalațiune, tranșeĭe.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)