CITOCRÓM, citocromi, s. m. (Biol.) Proteină complexă având un rol determinant în realizarea respirației celulare. – Din fr. cytochrome.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CITOCRÓM s.m. (Biol.) Proteină complexă, cu rol determinant în realizarea respirației celulare. [< fr. cytochrome].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CITOCRÓM s. m. substanță proteică complexă cu rol esențial în respirația celulară. (< fr. cytochrome)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
citocróm s. m. (sil. -crom), pl. citocrómi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CITOCRÓM (‹ fr. {i}; {s} cito + gr. khroma „culoare”) s. m. (BIOCHIM.) Proteină complexă din clasa hemocromogenelor, cu rol esențial în respirația celulară (ex. citocromoxidază).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink