Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CLEMÉNT, -Ă, clemenți, -te, (Livr.) Indulgent, iertător, îndurător; blând, bun. – Din fr. clément, lat. clemens, -ntis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CLEMÉNT, -Ă adj. (Rar) Iertător, indulgent, îndurător, milos, bun, blând. [< lat. clemens, cf. fr. clément, it. clemente].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CLEMÉNT, -Ă adj. iertător, indulgent, îndurător, milos, bun. (< fr. clément, lat. clemens)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CLEMÉNT adj. v. iertător, indulgent, îndu-rător, îngăduitor, milostiv.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Clement ≠ feroce
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
clemént (cleméntă), adj. – Indulgent. Lat. clemens, fr. clément.Der. clemență, s. f.; inclement, adj.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
clemént adj. m., pl. cleménți; f. sg. cleméntă, pl. cleménte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
clemént, -ă adj. (lat. clémens, -éntis). Îndurător, ĭertator [!].
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CLEMÉNT ~tă (~ți, ~te) livr. Care ține de clemență; propriu clemenței. /<fr. clément, lat. clemens, ~ntis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CLEMENT, numele a 14 papi. Mai importanți: 1. C.V. (Bertrand de Goth) (1305-1314). A desființaț Ordinul Templierilor la cererea regelui Franței Filip IV cel Frumos și a mutat reședința papală la Avignon, în Franța. 2. C. XIV (Giovanni Vincezo Antonio Ganganelli) (1769-1774). A desființat Ordinul Iezuiților.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
CLEMENT ALEXANDRINUL (Titus Flavius Clement) (c. 150-215), teolog creștin. Părinte al Bisericii. A integrat conceptele platonismului din timpul său în teologia creștină și a încercat concilierea predicii evanghelice cu concepțiiile morale ale stoicilor, peripateticienilor și pitagoreicienilor („Stromata”, „Protreptic”, „Pedagogul”).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
CLEMENT ROMANUL (sec. 1-2), teolog creștin. Părinte apostolic. Episcop al Romei. A îndemnat comunitatea din Corint la păstrarea unității în jurul bisericii („Scrisoare către corintieni”).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)