CLEPTOMÁN, -Ă, cleptomani, -e, s. m. și f., adj. (Persoană) care suferă de cleptomanie. – Din fr. cleptomane.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CLEPTOMÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de cleptomanie. [< fr. cleptomane, cf. gr. kleptomane].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CLEPTOMÁN, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de cleptomanie. (<fr. cleptomane)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cleptomán s. m., adj. m., pl. cleptománi; f. sg. cleptománă, g.-d. art. cleptománei, pl. cleptománe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cleptomán, -ă s. (vgr. kléptes, hoț, și sufixu -man). Care are mania de a fura fără a fi hoț de meserie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CLEPTOMÁN ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care suferă de cleptomanie. /<fr. cleptomane
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink