Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CLIPOCEÁLĂ2, clipoceli, s. f. (Reg.) Faptul de a clipoci2; moțăială, piroteală, ațipire, dormitare; somnolența, clipocire2. – Clipoci2 + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CLIPOCEÁLĂ1, clipoceli, s. f. Faptul de a clipoci1; zgomot ușor făcut de o apă curgătoare; susur, murmur, clipocire1, clipocit. – Clipoci1 + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CLIPOCEÁLĂ s. v. clipocit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CLIPOCEÁLĂ s. v. ațipeală, ațipire, dormi-tare, moțăială, moțăire, moțăit, moțăi-tură, picoteală, picotire, piroteală, pirotire, somnolență, toropeală.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
clipoceálă (susurare, somnolență) s. f., g.-d. art. clipocélii; pl. clipocéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
clipoceálă f., elĭ. Acțiunea de a clipoci.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CLIPOCEÁLĂ ~ éli f. reg. Stare intermediară între somn și trezire; piroteală; moțăială; somnolență; picoteală. [Sil. -cea-lă] /a clipoci + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)