Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CLĂCĂȘÉSC, -EÁSCĂ, clăcășești, adj. Care aparține clăcașilor (1), privitor la clăcași, de clăcași. – Clăcaș + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
clăcășésc adj. m., f. clăcășeáscă; pl. m. și f. clăcășéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CLĂCĂȘÍ, clăcășesc, vb. IV. Intranz. A presta clacă (1); a clăcui. – Din clăcaș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CLĂCĂȘÉSC ~eáscă (~éști) înv. Care este caracteristic pentru clăcași; de clăcași. /clăcaș + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CLĂCĂȘÍ vb. (IST.) (înv.) a clăcui. (Presta clacă, adică ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
clăcășí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. clăcășésc, imperf. 3 sg. clăcășeá; conj. prez. 3 sg. și pl. clăcășeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink