Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: cobe (substantiv feminin) , cobea , cobi (verb tranzitiv)   
COBÉA s.f. (Bot.) Plantă agățătoare originară din Mexic, cultivată pentru florile sale mari, colorate în alb sau albastru-violet. [Pron. -be-a. / < fr. cobéa, cf. Cobo – botanist spaniol].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COBÉA BE-A/ s. f. liană originară din Mexic, cultivată pentru florile sale mari, colorate în alb sau albastru-violet. (< fr. cobéa)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CÓBE, cobe, s. f. 1. Boală a găinilor care se manifestă prin apariția unei excrescențe cartilaginoase sub limbă; țâfnă. ♦ Găină care suferă de această boală. 2. (În superstiții) Pasăre care, prin strigătul sau prin cântul său, ar prevesti o nenorocire. ♦ P. gener. Ființă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire; piază-rea; p. ext. ființă antipatică, nesuferită. – Din sl. kobĩ „geniu, augur”, bg. koba „semn rău”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COBÍ, cobesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (În superstiții) A prevesti ceva rău – Din bg. kobja, scr. kobiti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A COBÍ ~ésc 1. intranz. pop. (în superstiții) A prevesti ceva rău. 2. tranz. (nenorociri) A stabili din timp prin deducție sau prin intuiție. /<bulg. kobja, sb. kobiti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CÓBE ~ f. 1) (la păsările domestice) Boală manifestată prin apariția unei excrescențe sub limbă. 2) Pasăre care suferă de această boală. 3) pop. (în superstiții) Ființă (sau lucru) care prevestește o nenorocire; piază rea. /<sl. kobi, bulg. koba
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CÓBE s. 1. (MED. VET.) țâfnă, (pop.) moartea-găinilor. (Găină bolnavă de ~.) 2. piază rea, (prin Transilv. și Maram.) mărăsân. (E o ~ pentru el.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
COBÍ vb. (reg.) a soroci. (Nu mai ~ atâta!)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cóbe (cóbe), s. f.1. Pasăre pe care fantezia populară o consideră de rău augur: bufniță, huhurez, corb, cuc etc. – 2. Rău augur, semn rău, piază rea, indiciu al unei nenorociri. – 3. Boală a găinilor, țîfnă. – 4. Pasăre care suferă de această boală. – Var. cobie, coabă. Mr. cobă. Sl. cobĭ „augur” (Miklosich, Slaw. Elem., 25; Miklosich, Lexicon, 294; Cihac, II, 65; Meyer 193; DAR); cf. bg. koba, sb. kob(a), cek. kob.Der. cobăi (var. gobăi), vb. (a țipa păsările de noapte; a scoate strigăte lugubre); cobăit, s. n. (țipăt de pasăre de noapte); cobăit, adj. (care suferă de cobe); cobaie, s. f. (găină; pasăre), folosit cu nuanță depreciativă, cf. boală; cobăț, s. m. (uliu, Astur palumbarius, Astur nisus), cf. sb. kobac, rut. kobecĭ; cobar, adj. (care crede cu ușurință în semne rele, pesimist); cobi, vb. (a prevesti, a anunța nenorociri, a fi de rău augur; a plînge cu strigăte lugubre; a țipa găina bolnavă, prevestind nenorociri), cf. bg. kobjă, sb. kobiti, mr. cubire; cobit, s. n. (rău augur, piază rea); cobeală, s. f. (rău augur, piază rea); cobitor, adj. (de rău augur). Probabil din aceeași familie face parte cobie, s. f. (coccis; tîrtiță, noadă), poate datorită folosirii acesteia, cf. iadeș (după DAR, în legătură cu sb. kobila „noadă”).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
cóbe s. f., g.-d. art. cóbei; pl. cóbe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cobí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cobésc, imperf. 3 sg. cobeá; conj. prez. 3 sg. și pl. cobeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cóbe, V. cobie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
cobésc v. tr. și intr. (d. cobe, cobie; sîrb. kóbiti). Augurez (prezic) nenorocire, menesc a răŭ, fac a răŭ: cucuveaŭa ĭ-a cobit moarte (ceĭa ce e o credință falsă, căcĭ ĭa [!], cînd cîntă, anunță vreme bună). Găina asta cobește a cuțit, a stricat ceva orĭ mă plictisește cu cotcodăcitu și trebuĭe s´o taĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
cóbie f. (vsl. kobĭ, aŭguriŭ, condițiune, kobeniĭe, koblĭeniĭe, aŭguriŭ, auspiciŭ; sîrb. kob, întîlnire, soartă aŭguriŭ, prezicere; alb. kobă). Est. Pasăre funestă care menește a răŭ. Piază rea, om funest. Țîfnă, o boală a păsărilor cauzată de o peliță ca o unghie care li se face supt limbă, le împiedică de a bea și le face să țipe ca cum ar tuși. – În vest cobe, ființă funestă, și cóbie, boala păsărilor. Pe aĭurea și coabe, pl. cobĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)