Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
COCOLOȘÍ, cocoloșesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) face cocoloș, a (se) mototoli. 2. Tranz. A trece cu vederea sau a ascunde lipsurile, greșelile, faptele reprobabile ale cuiva. 3. Tranz. A răsfăța, a răzgâia. 4. Refl. și tranz. A (se) înfofoli. – Din cocoloș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COCOLOȘÍ vb. v. mușamaliza.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
COCOLOȘÍ vb. v. boți, încotoșmăna, înfofoli, mototoli, șifona.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cocoloșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cocoloșésc, imperf. 3 sg. cocoloșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. cocoloșeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
COCOLÓȘ, cocoloașe, s. n. Bucată dintr-o substanță căreia i s-a dat o formă aproape sferică; bulgăre, boț1, ghemotoc. ♦ Bulgăre mic și compact de faină, de mălai etc. rămas întărit (și nefiert) într-o mâncare care nu a fost bine amestecată. [Pl. și: (m.) cocoloși] – Probabil formație onomatopeică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A COCOLOȘÍ ~ésc tranz. 1) A face să se cocoloșească. 2) (fapte reprobabile) A tăinui în mod intenționat, prezentând într-o lumină favorabilă; a mușamaliza. 3) (mai ales copii) A îmbrăca în haine multe și groase (pentru a feri de frig); a înfofoli; a încotoșmăna. /Din cocoloș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE COCOLOȘÍ se ~éște intranz. A se face cocoloș. /Din cocoloș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COCOLÓȘ s. 1. v. bulgăre. 2. v. bulz. 3. v. ghemotoc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cocolóș s.n. / s.m., pl. n. cocoloáșe / m. cocolóși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cocoloșésc v. tr. (d. cocoloș). Vest. Fac cocoloș, mototolesc, boțesc. Fig. Fac mușama. acoper [!] o faptă rea.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink