Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: codea , codi (verb)   
códea s.m. (pop.) diavolul, dracul.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
códea (ea dift.) m., gen. al luĭ (d. coadă). Fam. Nodea, dracu.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CODÍ, codesc, vb. IV. Refl. A sta la îndoială, a șovăi, a ezita să facă ceva. ♦ A se da înapoi de la ceva, a se feri de ceva. – Din coadă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE CODÍ mă ~ésc intranz. pop. A nu se putea hotărî; a sta în cumpănă; a șovăi; a ezita; a se foi; a pendula; a oscila. /Din coadă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CODÍ vb. v. ezita.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
codí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. codésc, imperf. 3 sg. codeá; conj. prez. 3 sg. și pl. codeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
codésc v. tr. (d. coadă). Meh. (Doĭna, 2-3, 43). R. S. (GrS. 6, 59). Tund oaĭa la uger și la coadă ca să poată suge maĭ bine mĭelu. V. refl. Toată țara. Șovăĭesc, preget. V. foĭesc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)