COJÍȚĂ, cojițe, s. f. Diminutiv al lui coajă. – Coajă + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cojíță s. f., g.-d. art. cojíței; pl. cojíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cojíță f., pl. e (vsl. sîrb. bg. kožica). Coajă mică saŭ supțire [!]. O cojiță de săpun, ultima bucățică din săpun, supțiată [!] ca o coajă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink