COLEORÍZĂ, coleorize, s. f. Organ membranos, în formă de sac sau de degetar, care acoperă radicula embrionului la unele plante monocotiledonate. [Pr.: -le-o-] – Din fr. coléorise.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COLEORÍZĂ s.f. (Bot.) Organ membranos în formă de sac, care acoperă radicula embrionului la unele monocotiledonate. [Pron. -le-o-. / < fr. coléorhize, cf. gr. koleos – teacă, rhiza – rădăcină].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COLEORÍZĂ s. f. țesut protector, în formă de teacă, de la vârful radiculei unor monocotiledonate. (< fr. coléorhise)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
coleoríză s. f. (sil. -le-o-), g.-d. art. coleorízei; pl. coleoríze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink