COLÉT1, colete, s. n. Pachet relativ mic și ușor de mânuit, expediat de obicei prin poștă. – Din fr. colis (după pachet).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COLÉT2 s. n. (Bot.) Zonă de trecere între rădăcina și baza tulpinii. – Din fr. collet.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COLÉT1 s.n. Pachet transportat prin poștă. [Pl. -te, -turi. / < fr. colis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COLÉT2 s.n. 1. (Franțuzism) Guler. 2. (Anat.) Linie de separație între rădăcina unui dinte și coroana sa. 3. (Bot.) Zonă de trecere între tulpina și rădăcina unei plante. [< fr. collet].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COLÉT1 s. n. pachet expediat prin poștă. (după fr. colis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
COLÉT2 s. n. 1. linie de separație între rădăcina unui dinte și coroana sa. 2. zonă de trecere între tulpina și rădăcina unei plante; col1 (2). (< fr. collet)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
COLÉT s. pachet. (A primit un ~ prin poștă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
colet (pachet) s. n., pl. coléte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
colét (bot., anat.) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
colét n., pl. e (ca și bg. kolet, d. fr. colis, confundat cu collet, guler, saŭ infl. de pachet). Pachet (cufăr, geamantan ș. a.) în călătorie și la poștă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COLÉT ~e n. Pachet expediat destinatarului prin poștă. /<fr. colis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink