COLILÍE s. (BOT.; Stipa pennata) (reg.) ceardaș, năgară, pănușiță, peniță, părul-zânelor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
colilíe s.f. și adj. (pop.) 1. (s.f.) floare de câmp albă. 2. (adj.) foarte alb (ă).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
colilíe (colilíi), s. f. – Plantă, Stipa pennata. Tulpina sa este acoperită de stipele albe ca niște fire de păr, care fac ca numele acestei plante să fie sinonim cu „păr cărunt”. – Var. (Trans., Banat), colie. Sb., cr. slov. kovilje (Cihac, II, 69; Conev 44), cu asimilarea lui ν.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
colilíe s. f., art. colilía, g.-d. art. colilíei; pl. colilíi, art. colilíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
colilíe f. (sîrb. kovilje, bg. kovilo, kovilĕak). Bot. O plantă graminee care produce o tufă de spice foarte lungĭ cu perĭ moĭ și albĭ de aspectu unuĭ mare pompon (stipa pennata). Adv. A avea păru alb colilie, a avea păru alb de tot și lung. V. năgară și stuf.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COLILÍU, -ÍE, colilii, s. f., adj. 1. S. f. Numele mai multor specii de plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpini subțiri, înalte, cu frunze înguste, cu inflorescența un panicul cu prelungiri flexibile, prevăzute în vârful semințelor cu peri lungi, albi și pufoși; năgară (Stipa). ◊ Expr. Alb-colilie = (despre părul capului, p. ext., despre oameni) (cu părul) complet alb. (Pop.) A-i fi (cuiva) calea în colilie = a avea un drum frumos, plăcut. 2. Adj. Alb (ca colilia). [Var.: (pop.) colíe s. f.] – Cf. scr. kovilje.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COLILÍE ~i f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpină subțire, e****ă, cu peri albi în vârful semințelor. [Art. colilia; G.-D. coliliei; Sil. -li-e] /cf. sb. kovilje
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COLILÍU ~e (~i) Care este alb ca colilia; de culoarea coliliei. ◊ Părul alb-~ părul alb de tot; complet cărunt. [Sil. -li-liu] /<sb. kovilje
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COLILÍU adj. v. alb.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
colilíu adj. m., f. colilíe; pl. m. și f. colilíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
COLILÍE (‹ scr.) s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee din genul Stipa, familia gramineelor, cu tulpini subțiri, înalte pînă la 100 cm, formînd tufe dese, cu frunze înguste, inflorescența un panicul cu prelungiri flexibile, prevăzute, în general, cu perișori albi, moi; cresc în stepe și locuri uscate. Sin. năgară. ◊ Expr. Alb colilie, se spune despre oamenii cu părul complet alb.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink