COMÁTI s. m. pl. Nume dat (de romani) geto-dacilor de rând. – Din lat. comati.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COMÁTI m. la pl. Nume dat de romani dacilor de rând. /<lat. comati
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COMÁTI s. m. pl. nume dat de romani dacilor de rând. (‹ lat. comati)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
comáti s. m. pl.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
COMÁT, -Ă, comați, -te, adj. (Rar) Care are coamă bogată, cu plete bogate; încomat. ◊ Stea comată = cometă. – Din coamă. Cf. lat. comatus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COMÁT ~tă (~ți, ~te) rar Care are coamă mare. ◊ Stea ~tă cometă. /Din coamă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COMÁȚI s.m.pl. Nume dat de romani oamenilor de rând din Dacia (care purtau plete și capul descoperit). [Sg. comat. / < lat. comati < comatus – pletos].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STEA COMÁTĂ s. v. cometă, stea cu coadă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
comát (cu coamă) adj. m., pl. comáți; f. sg. comátă, pl. comáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
comát, -ă adj. (lat. comatus). Cu coamă. Galia comată, toată Galia (nordu și vestu) afară de Galia bracată (sudu).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink