COMILITÓN s.m. (Italienism) Tovarăș de luptă, de idei; camarad de arme. [< it. commilitone, cf. lat. cum – cu, militare – a fi soldat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COMILITÓN s. m. tovarăș de luptă, de idei; camarad de arme, de studii. (< it. commilitone)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
comilitón, comilitóni, s.m. (înv.) coleg de studii universitare.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
comilitón s. m., pl. comilitóni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink