Dex compensator

COMPENSATÓR, -OÁRE, compensatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care compensează; compensatoriu. ♦ (Despre aparate, dispozitive, sau mărimi) Care compensează un anumit efect în vederea menținerii unui anumit regim. 2. S. n. Aparat, dispozitiv sau sistem cu care se efectuează o compensare sau se realizează o echilibrare. – Din fr. compensateur.

COMPENSATÓR s.n. Sistem tehnic care lucrează în vederea obținerii unei compensări de variație, de efort etc. [Cf. fr. compensateur].

COMPENSATOR, -OÁRE adj. V. compensatoriu. // s.m. Specialist autorizat să efectueze compensarea busolelor de pe nave sau avioane. [< fr. compensateur].

COMPENSATÓR, -OÁRE I. adj. care compensează; compensativ, compensatoriu. II. s. n. 1. sistem tehnic care lucrează în vederea obținerii unei compensări de variație, de efort etc. 2. mașină electrică rotativă pentru îmbunătățirea factorului de putere în rețele de curent alternativ. 3. instrument electric de măsură bazat pe metoda compensării. III. s. m. specialist autorizat să efectueze compensarea busolelor de pe (aero)nave. (< fr. compensateur)

COMPENSATÓR s. v. potențiometru.

compensatór adj. m., pl. compensatóri; f. sg. și pl. compensatoáre

compensatór s. n., pl. compensatóare

compensatór, -oáre adj. Care compensează. Péndul compensator, aparat destinat să îndrepte efectele variațiunilor atmosfereĭ asupra mersuluĭ ceasornicelor.

COMPENSATÓR¹ ~oáre (~óri, ~oáre) Care compensează. Pendul ~. /<fr. compensateur

COMPENSATÓR² ~oáre n. Dispozitiv sau instalație care efectuează o compensare a anumitor dereglări dintr-un sistem tehnic, asigurându-i un regim normal de funcționare. ◊ ~ electric instalație folosită în rețelele de curent alternativ pentru compensarea puterii. ~ optic dispozitiv pentru măsurarea diferenței de drum optic a două raze de lumină. /<fr. compensateur