Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
CONCEDIÁ, concediez, vb. I. Tranz. 1. A elibera dintr-o funcție, a îndepărta din serviciu, a da afară. 2. (Rar) A îngădui cuiva să se retragă; a pofti pe cineva să iasă; a îndepărta. [Pr.: -di-a] – Din fr. congédier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONCEDIÁ vb. I. tr. 1. A scoate, a îndepărta din serviciu, dintr-o funcție etc. 2. (Rar) A îngădui cuiva să se retragă. ♦ A pofti pe cineva să plece, să părăsească un anumit loc. [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. congédier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONCEDÍA vb. tr. 1. a scoate, a îndepărta din serviciu, dintr-o funcție etc. 2. a îngădui cuiva să se retragă; a pofti să plece. (<fr. congédier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONCEDIÁ vb. 1. a îndepărta, a scoate, (înv.) a slobozi, (grecism înv.) a exoflisi, (fam.) a mătrăși. (L-a ~ din slujbă.) 2. a disponibiliza. (A ~ o parte din personal.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
concediá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. concediéz, 3 sg. și pl. concediáză, 1 pl. concediém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. concediéze; ger. concediínd (sil. -di-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A CONCEDIÁ ~éz tranz. A da afară dintr-o funcție, dintr-un post ca fiind necorespunzător; a elibera; a scoate; a destitui. [Sil. -di-a] /<fr. congédier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A concedia ≠ a angaja
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
concediéz, concédiŭ, V. congediez, congediŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
congediéz v. tr. (fr. congédier). Daŭ congediŭ, dau drumu din serviciŭ. Daŭ voĭe saŭ fac semn să se ducă. – Fals concediez.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)