Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CONCUBINÁJ, concubinaje, s. n. Conviețuire a unui bărbat cu o femeie fără îndeplinirea formelor legale de căsătorie; căsătorie nelegitimă. – Din fr. concubinage.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONCUBINÁJ ~e n. Conviețuire a unui bărbat și a unei femei, nefiind căsătoriți legal; căsătorie nelegitimă. /<fr. concubinage
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CONCUBINÁJ s.n. Conviețuire nelegitimă între două persoane de sex opus. [< fr. concubinage].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONCUBINAJ s. n. conviețuire nelegitimă între două persoane de sex opus. (< fr. concubinage)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONCUBINÁJ s. (înv.) țiitorie. (Trăiesc în ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
concubináj s. n., pl. concubináje
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
concubináj n., pl. e (fr. concubinage). Traĭ fără cununie între un bărbat și o femeĭe.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)