Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CONDAMNÁBIL, -Ă, condamnabili, -e, adj. Care merită să fie condamnat, dezaprobat; reprobabil. – Din fr. condamnable.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONDAMNÁBIL, -Ă adj. Care merită, trebuie să fie condamnat; reprobabil. [Cf. fr. condamnable].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONDAMNÁBIL, -Ă adj. care merită, trebuie să fie condamnat; reprobabil. (< fr. comdamnable)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONDAMNÁBIL adj. blamabil, criticabil, neîngă-duit, neonorabil, nepermis, regretabil, reprobabil, rușinos, urât, vinovat, (livr.) reprehensibil, (înv.) ocarnic, ocărâtor, rușinător. (O faptă ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Condamnabil ≠ necondamnabil
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
condamnábil adj. → damnabil
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
condamnábil și condemn- adj. (fr. condamnable, lat. condemnabilis). Care poate fi saŭ merită să fie condamnat: faptă condamnabilă. Adv. În mod condamnabil.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONDAMNÁBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi condamnat; în stare de a fi condamnat; reprobabil. Făptă ~ă. /<fr. condamnable
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)