Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CÓNDICĂ, condici, s. f. 1. Registru, catastif. ◊ Expr. A trece la (sau în) condică (pe cineva) = a ține minte (pe cineva) pentru a se răzbuna. 2. (Înv.) Colecție de legi, decrete etc.; cod. – Cf. ngr. kódik, acuz. kódika.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CÓNDICĂ s. catastif, registru, (rar) carte, (înv. și reg.) metrică, protocol, (înv.) caid, defter, izvod, opis, tartaj, terfelog, (turcism înv.) tefter. (Înscris în ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CÓNDICĂ s. v. cod, dicționar, lexicon, vocabular.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cóndică (cóndici), s. f.1. Caiet. – 2. Registru. – 3. (Înv.) Cod, colecție de legi. – Mr. condică. Ngr. ϰώντιϰας, var. de la ϰῶδιξ (Cihac, II, 651). – Der. condicar, s. m. (conțopist; arhivar); condicuță, s. f. (carnet).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
cóndică s. f., g.-d. art. cóndicii; pl. cóndici
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cóndică și (maĭ vechĭ) códică f., pl. ĭ (ngr. kóntikas, pron. kóndikas, și kódikas, codice, d. lat. códex, códicis, codice. Sec. 18-19. Cod de legĭ: condica luĭ Ipsilanti (1796), a luĭ Calimah (1817). Azĭ. Registru. Condica neagră, registru´n care-s scrise faptele rele ale cuĭva.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CÓNDICĂ ~ci f. 1) Caiet gros de format mare în care sunt înscrise diferite date sau însemnări cu caracter administrativ; catastif; registru. ◊ A trece (sau a pune) pe cineva la ~ a ține minte pe cineva (pentru o răfuială ulterioară). 2) înv. Cod de legi. /<ngr. kóntikas
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)