Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CONFESÁ, confeséz, vb. I. Refl. A se destăinui, a se spovedi. – Din fr. confesser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONFESÁ vb. I. refl. (Rar) A mărturisi cuiva ceva intim, a se destăinui, a se spovedi. [< fr. confesser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONFESÁ vb. refl. a se destăinui, a se spovedi. (< fr. confesser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONFESÁ vb. v. destăinui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
confesá vb., ind. prez. 1 sg. confeséz, 3 sg. și pl. confeseáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SE CONFESÁ mă ~éz intranz. A încredința o confesiune; a face confidențe; a se destăinui; a se spovedi. /<fr. confesser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
confeséz v. tr. (fr. confesser, d. lat. con-fitéri, con-fessum, a mărturisi. V. profesez). Rar. Mărturisesc, declar, mă spovedesc: îmĭ confesez păcatele. Declar public credința mea, afirm ceĭa ce cred. V. refl. Mă mărturisesc, mă spovedesc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink