CONGÉSTIE, congestii, s. f. Aflux excesiv de sânge într-o anumită parte a corpului; boală provocată de acest aflux. ◊ Congestie cerebrală = acumulare foarte mare de sânge în vasele cerebrale. – Din fr. congestion, lat. congestio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONGÉSTIE s.f. Aflux anormal de sânge într-o anumită parte a corpului (datorat unor tulburări); boală provocată de acest aflux; hiperemie. [Gen. -iei, var. congestiune s.f. / cf. fr. congestion, lat. congestio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONGÉSTIE s. f. aflux anormal de sânge într-o anumită parte a corpului, de natură inflamatorie; hiperemie. (< fr. congestion, lat. congesstio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONGÉSTIE s. 1. v. congestionare. 2. v. inflamație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
congéstie s. f. (sll. -ti-e), art. congéstia (sil. -ti-a), g.-d. art. congéstiei; pl. congéstii, art. congéstiile (sil. -ti-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CONGÉSTIE ~i f. 1) Aflux excesiv de sânge într-o parte a corpului. 2) Boală provocată de acest aflux. ~ cerebrală. ~ pulmonară. [Art. congestia; G.-D. congestiei; Sil. -ti-e] /<fr. congestion, lat. congestio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
congestiúne f. (lat. congéstio, -ónis. V. gestiune). Acumularea sîngeluĭ în vasele unuĭ organ: congestiune cerebrală. – Și -éstie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink