Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CONGLOMERÁT, conglomerate, s. n. Rocă sedimentară consolidată, formată din sfărâmăturile rotunjite ale unor roci mai vechi, cimentate cu argilă, calcar, silice etc.; conglomerație. ♦ Fig. adunătură, amestec, îmbinare de elemente eterogene. – Din fr. conglomérat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONGLOMERÁT s.n. 1. Rocă sedimentară formată prin cimentarea pietrișurilor și a prundișurilor transportate de ape; conglomerație. ♦ (Tehn.) Masă de materiale aglomerate cu ajutorul unui liant. 2. (Ec.) Formă de monopol rezultată prin fuziunea unor companii care își desfășoară activitatea în cele mai diverse ramuri și sectoare de producție. 3. (Fig.) Adunătură, îngrămădire de lucrări diferite. [< fr. conglomérat, cf. lat. conglomeratus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONGLOMERÁT s. n. 1. rocă sedimentară detritică, formată prin cimentarea bolovănișurilor și pietrișurilor transportate de ape; conglomerație. ♦ (tehn.) masă de materiale aglomerate cu ajutorul unui liant. 2. (ec.) formă de monopol prin fuziunea unor companii care își desfășoară activitatea în cele mai diverse ramuri și sectoare de producție. 3. (fig.) îngrămădire de lucrări, de aspecte diferite. (< fr. conglomérat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONGLOMERÁT s. (GEOL.) (rar) conglomerație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
conglomerát s. n., pl. conglomeráte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
conglomerát n., pl. e (lat. con-glomeratum). Geol. Grămădeală naturală de substanțe minerale diverse strîns lipite: această stîncă e un conglomerat. Fig. Grup (politic maĭ ales) compus din fel de fel de oamenĭ. V. concrețiune.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONGLOMERÁ, conglomerez, vb. I. Tranz. și reflexiv. A (se) uni, a (se) îngrămădi într-o masă unică. – Din fr. conglomérer, lat. conglomerare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONGLOMERÁT ~e n. 1) Rocă sedimentară formată din fragmente ale unor roci mai vechi, cimentate cu calcar pe cale naturală. 2) fig. Reunire de lucruri diferite; corp din elemente eterogene; amestec; amestecătură. /<fr. conglomérat, lat. conglomeratus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CONGLOMERÁ vb. I. tr., refl. A (se) uni, a (se) îngrămădi într-o masă unică. [< fr. conglomérer, lat. conglomerare – a îngrămădi].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONGLOMERÁ vb. tr., refl. a (se) uni, a (se) îngrămădi într-o masă unică. (< fr. conglomérer, lat. conglomerare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
conglomerá vb., ind. prez. 1 sg. conglomeréz, 3 sg. și pl. conglomereáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
conglomeréz v. tr. (lat. conglómero, -áre. V. ghem). Pun împreună, reunesc într´o singură grămadă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink