Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: conic (adjectiv) , conică (substantiv feminin)   
CÓNICĂ s.f. Curbă plană rezultată din intersecția unui con cu un plan. [< fr. conique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CÓNIC, -Ă, conici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care are forma unui con2, privitor la con2. 2. S. f. Curbă rezultată din intersectarea unui con2 circular cu un plan. – Din fr. conique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CÓNIC ~că (~ci, ~ce) Care are formă de con. /<fr. conique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CÓNICĂ ~ce f. Curbă geometrică rezultată din intersecția unui con circular cu un plan. /<fr. conique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CÓNIC, -Ă adj. În formă de con. [< fr. conique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CÓNIC, -Ă I. adj. în formă de con, referitor la con. II. s. f. curbă rezultată prin intersecția unei suprafețe conice cu un plan. (< fr. conique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cónic adj. m., pl. cónici; f. sg. cónică, pl. cónice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cónic, -ă adj. (vgr. konikós). De forma conuluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)