CONIMÉTRU, conimetre, s. n. Aparat cu ajutorul căruia se captează praful dintr-un anumit volum de aer și se fixează pe plăci de sticlă spre a fi examinat ulterior la microscop. – Din fr. conimètre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONIMÉTRU s.n. Aparat folosit pentru determinarea cantității de praf din atmosferă. [< fr. conimètre].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONIMÉTRU s. n. aparat folosit în conimetrie. (< fr. conimètre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
conimétru s. n. (sil. -tru), art. conimétrul; pl. conimétre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CONIMÉTRU ~e n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se determină concentrația de praf din aer. /<fr. conimetre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink