CONSÚMPȚIE, consumpții, s. f. Slăbire, epuizare progresivă datorată unei boli îndelungate. [Var.: consumpțiúne s. f.] – Din fr. consomption, lat. consumptio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONSÚMPȚIE s.f. Slăbire, epuizare progresivă datorată unei boli grave și îndelungate. [Gen. -iei, var. consumpțiune s.f. / cf. fr. consomption, lat. consumptio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONSÚMPȚIE s. f. slăbire, epuizare progresivă datorată unei boli grave și îndelungate. (< fr. consomption, lat. consumptio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
consúmpție s. f. (sil. -sump-ți-e), art. consúmpția (sil. -ți-a), g.-d. consúmpții, art. consúmpției
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CONSÚMPȚIE ~i f. med. Slăbire accentuată și progresivă; scădere a forței musculare și epuizare a țesuturilor. /<fr. consomption
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
consumpțiúne f. (lat. consúmptio, -ónis, d. con-súmere, -sumptum, a nimici). Med. Slăbire, topire: oftica produce maĭ tot-de-a-una consumpțiune. – Și -úmpție. V. marazm.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink