Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CONTAGIÚNE, contagiuni, s. f. Transmitere a unei boli de la un om la altul; molipsire, contaminare. ♦ (Înv.) Epidemie, molimă. [Pr.: -gi-u-] – Din fr. contagion, lat. contagio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONTAGIÚNE s.f. Molipsire, contaminare, contagiu. [Cf. fr. contagion, it. contagione, lat. contagio – contact].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONTAGIÚNE s. f. 1. contaminare; contagiu. 2. (fig.) influență dăunătoare (asupra unui grup de oameni). (< fr. contagion, lat. contagio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONTAGIÚNE s. 1. v. molipsire. 2. v. epidemie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CONTAGIÚNE s. v. epidemie, molimă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
contagiúne s. f. (sil. -gi-u-), g.-d. art. contagiúnii; pl. contagiúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
contagiúne f. (lat. contágio, -ónis). Molipsire, transmiterea boaleĭ pin [!] contact. Fig. Contagiunea vițiuluĭ [!].
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONTAGIÚNE ~i f. Transmitere a unei boli prin contact direct sau printr-un agent intermediar. [Sil. -gi-u-] /<fr. contagion, lat. contagio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CONTAGIÚNE (‹ fr., lat.) s. f. 1. Transmitere a unei infecții de la un organism la altul, fie direct, prin contact nemijlocit între organismul receptiv și sursa de infecție, fie indirect, prin intermediul unor factori animați (oameni, animale, inclusiv insecte) sau neanimați (alimente, apă, obiecte-purtătoare de microbi). 2. Transmitere involuntară a unor manifestări psihice la alte persoane corespunzător unor tendințe normale de imitație și sugestie caracteristice indivizilor umani, care se manifestă curent în viața de grup (c. rîsului, c. panicii, c. euforică etc.).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)