Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CONTINUITÁTE, continuități, s. f. Faptul de a fi continuu, starea a ceea ce este continuu. [Pr.: -nu-i-] – Din fr. continuité, lat. continuitas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONTINUITÁTE s.f. Faptul de a fi continuu; legătură neîntreruptă. [Pron. -nu-i-. / cf. fr. continuité, lat. continuitas].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONTINUITÁTE s. f. 1. faptul, însușirea de a fi continuu. 2. (mat.) proprietate a unei funcții care poate trece de la o stare la alta, luând toate valorile intermediare. 3. categorie filozofică, desemnând distribuția și succesiunea neîntreruptă în spațiu și timp a structurii și dinamismului materiei. (< fr. continuité, lat. continuitas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONTINUITÁTE s. (înv.) continuație. (~ unui fenomen.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Continuitate ≠ discontinuitate
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
continuitáte s. f. (sil. -nu-i-), g.-d. art. continuității; pl. continuități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
continuitáte f. (lat. continúitas, -átis). Calitatea de a fi continuŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONTINUITÁTE ~ăți f. Caracter continuu; permanență. [Sil. -nu-i-] /<fr. continuité, lat. continuitas, ~atis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)