CONTOÁR s.n. 1. Birou de comerț, mai ales birou al unui bancher. ♦ Agenție comercială într-un stat străin (mai ales într-o țară comercială). 2. Masă, mobilă, loc unde se fac plățile în casele mari de comerț sau de bancă. [Var. (1) contuar, comptuar s.n. / < fr. comptoir].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONTÓAR s. n. 1. birou de comerț (în special al unui bancher); masă unde se fac plățile în casele mari de comerț. 2. agenție comercială într-un stat străin. (< fr. comptoir)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
contoár/comptoár (agenție comercială, birou, tejghea) (înv.) (-toar) s. m., pl. contoáre/comptoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
contoár s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink