CONTRAÓRDIN, contraordine, s. n. Ordin prin care se revocă un ordin dat anterior. [Pr.: -tra-o-] – Contra1 + ordin. (după fr. contre-ordre).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONTRAÓRDIN s.n. Ordin care revocă un alt ordin anterior. [< contra- + ordin, după fr. contrordre].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONTRAÓRDIN s. n. ordin care revocă un alt ordin anterior. (< fr. contre-ordre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
contraórdin s. n., pl. contraórdine
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
contraórdin n. (fr. contre-ordre). Ordin care revoacă [!] alt ordin.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONTRAÓRDIN ~e n. Ordin prin care se anulează un ordin dat anterior. [Sil. -tra-or-] /contra- + ordin
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink