Dex controlare

CONTROLÁRE, controlări, s. f. Acțiunea de a (se) controla. – V. controla.

CONTROLÁRE s.f. Acțiunea de a (se) controla. [< controla].

CONTROLÁRE s. v. verificare.

controláre s. f., pl. controlări

CONTROLÁ, controlez, vb. I. Tranz. 1. A supune controlului, a verifica. 2. A domina, a stăpâni. ♦ Tranz. și refl. (Despre oameni) A-și dirija propriile gesturi și mișcări. – Din fr. contrôler.

A CONTROLÁ ~éz tranz. 1) A supune unui control. ~ camera. ~ caietul. 2) A ține sub control; a avea în dominație. Statul ~ează forțele armate. 3) (emoții, reacții, pasiuni etc.) A stăvili printr-un efort de voință; a înfrâna; a înăbuși. /<fr. contrôler

A SE CONTROLÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) A-și înfrâna pornirile; a se stăpâni; a se reține. /<fr. contrôler

CONTROLÁ vb. I. tr. 1. A exercita un control, a supune controlului. 2. tr. A domina, a supune, a ține sub control. 3. refl. (Despre oameni) A-și stăpâni gesturile, mișcările. [< fr. contrôler].

CONTROLÁ vb. I. tr. 1. a exercita un control. 2. a domina, a supune, a ține sub control; a supraveghea. II. refl. (despre oameni) a-și stăpâni mișcările, manifestările. (< fr. contrôler)

CONTROLÁ vb. 1. v. verifica. 2. v. supraveghea. 3. (TEHN.) a comanda, a regla. 4. a domina, a stăpâni. (~ spațiul aerian.)

controlá vb., ind. prez. 1 sg. controléz, 3 sg. și pl. controleáză

controléz v. tr. (fr. contrôler). Verific. Înscriŭ în control. Pun marca de control pe obĭectele de metal prețios.