CONTROLÓR, -OÁRE, controlori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Funcționar însărcinat cu efectuarea unor operații de control. 2. S. n. Aparat (automatizat) destinat să controleze buna funcționare a unei instalații. – Din fr. contrôleur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONTROLÓR, -OÁRE s.m. și f. Funcționar însărcinat cu controlul unei activități etc. [Cf. fr. contrôleur, germ. Kontrollor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONTROLÓR, -OÁRE I. s. m. f. funcționar însărcinat cu controlul unei activități etc. II. s. n. aparat (automatizat) de control al bunei funcționări a unei instalații. (< fr. contrôleur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
controlór (persoană) s. m., pl. controlóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
controlór (aparat de control) s. n., pl. controloáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
controlór, -oáre s. (fr. contrôleur). Agent orĭ funcționar care controlează, verificator.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONTROLÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. 1) Persoană însărcinată cu efectuarea unor operații de control. 2) Aparat, adesea automatizat, care servește la controlarea modului de funcționare a unei mașini sau instalații. /<fr. contrôleur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
controloáre s. f., g.-d. art. controloárei; pl. controloáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink