Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CONVOLÚȚIE, convoluții, s. f. Întoarcere, răsucire. [Var.: convoluțiúne s. f.] – Din fr. convolution.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONVOLÚȚIE s.f. Întoarcere, răsucire. [Var. convoluțiune s.f. / cf. fr. convolution].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONVOLÚȚIE s. f. 1. întoarcere, răsucire. 2. (mat.) funcție de compunere a două funcții de repartiție, care conduce la o nouă funcție de repartiție. (<fr. convolution)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
convolúție s. f. (sil. -ți-e), art. convolúția (sil. -ți-a), g.-d. art. convolúției; pl. convolúții, art. convolúțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)