Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: copili (verb tranzitiv) , copilit (adjectiv)   
COPILÍT s. n. Faptul de a copili.V. copili.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COPILÍT s. (AGRIC.) copilire, plivit, (rar) pliveală, (înv. și reg.) plevilă. (~ul viței de vie.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
copilít s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
COPILÍ, copilesc, vb. I. Tranz. A tăia lăstarii secundari, nepurtători de rod; a curăța de copili2. – Din copil2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A COPILÍ ~ésc tranz. (plante) A curăța de copileți. /Din copil
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COPILÍ vb. (AGRIC.) a plivi, (reg.) a pui. (~ de lăstari o plantă de cultură.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
COPILÍ vb. v. avorta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
copilí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. copilésc, imperf. 3 sg. copileá; conj. prez. 3 sg. și pl. copileáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
copilésc v. tr. (d. cópil, copileț). Zmulg copilețiĭ din prejuru [!] păpușoilor.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)