Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
CORCHEZÍ, corchezesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A schimonosi, a poci, a împestrița limba. – Cf. magh. kurkázni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
corchezí, corchezésc, vb. IV (reg.) 1. a împestrița limba, a poci, a schimonosi vorbirea, a o corci, a o stropși. 2. a începe o treabă și a o ține mereu încurcată. 3. a nu mai avea încotro, a se feri, a da din colț în colț. 4. a încălzi puțin un lichid; a dezmorți.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
corchezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. corchezésc, imperf. 3 sg. corchezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. corchezeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
corcésc v. tr. (d. corcĭ). Împărechez [!] ființe de rase diferite: din corcirea ĭepeĭ cu măgaru ĭese catîru. Fig. Fac să degenereze: a corci limba strămoșească. V. refl. Mă amestec, vorbind de rase. Fig. Degenerez: limba s´a corcit. – În vest curcesc (VR. 1928, 9, 217), în nord corchezesc și corchizesc (cp. cu ung. korcsosítni, korcsosodni).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)