COREGÉNT, coregenti, s. m. Persoană care are parte egală la domnie cu monarhul, domnind efectiv pe lângă acesta. – Din fr. corégent.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COREGÉNT s.n. Persoană care are parte legală la domnie împreună cu monarhul, domnind efectiv pe lângă acesta. [Cf. fr. corégent].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COREGÉNT s. m. persoană care are parte legală la domnie împreună cu monarhul, domnind efectiv pe lângă acesta. (< fr. corégent)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
coregént s. m., pl. coregénți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
coregént, -ă s. (co și regent). Regent împreună cu altu.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COREGÉNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Fiecare dintre două sau mai multe persoane care guvernează provizoriu o monarhie, luate în raport una față de alta. /<fr. corégent
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink