Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CORESPONDÉNT, -Ä‚, corespondenÈ›i, -te, s. m. È™i f., adj. I. S. m. È™i f. 1. Persoană care colaborează la un ziar sau la o publicaÈ›ie periodică, trimițând spre publicare informaÈ›ii din locul unde se află. 2. Persoană care, în lipsa părinÈ›ilor unui elev, are răspunderea acestuia față de autoritățile È™colare. 3. (Rar) Persoană cu care cineva este în corespondență. II. Adj. (ÃŽn sintagmele) Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituÈ›ii È™tiinÈ›ifice având aceleaÈ™i obligaÈ›ii È™i drepturi ca È™i un membru activ, cu excepÈ›ia dreptului de a vota pe viitorii membrii, care este numai consultativ. Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri, egale între ele, formate de aceeaÈ™i parte a unei secante care taie două drepte paralele. – Din fr. correspondant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CORESPONDÉNT, -Ă s.m. și f. 1. Colaborator extern la un ziar, care trimite corespondență cu caracter informativ din locul în care se află. 2. Persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestuia în fața școlii. 3. (Rar) Cel care poartă corespondență cu cineva. // adj. Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice, care are aceleași obligații și se bucură de aceleași drepturi ca un membru activ, cu excepția dreptului de vot. [Cf. fr. correspondant, it. corrispondente].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CORESPONDÉNT, -Ä‚ adj. Care corespunde, corespunzător. ◊ (Geom.) Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate, formate de aceeaÈ™i parte a unei secante care taie două drepte, unul dintre unghiuri fiind în interiorul dreptelor È™i altul în afara lor. [Cf. fr. correspondant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CORESPONDÉNT, -Ä‚ I. s. m. f. 1. colaborator extern al unui ziar care trimite corespondență cu caracter informativ din locul în care se află. 2. persoană care, în lipsa părinÈ›ilor unui elev, are răspunderea acestora față de È™coală. 3. cel care poartă corespondență cu cineva. II. adj. care corespunde, corespunzător. ♦ membru ~ = membru al unei academii sau al altei instituÈ›ii È™tiinÈ›ifice, care are aceleaÈ™i obligaÈ›ii È™i se bucură de aceleaÈ™i drepturi ca un membru activ, cu excepÈ›ia dreptului la vot; unghiuri Ä• = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate, formate de aceeaÈ™i parte a unei secante care intersectează două drepte, un unghi fiind în interiorul dreptelor È™i altul în afara lor. ◊ (s. n.) echivalent, în cadrul frazei, al unei părÈ›i de propoziÈ›ie. (< fr. correspondant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CORESPONDÉNT adj. s. 1. adj. v. asemănător. 2. s. v. omolog.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
corespondént s. m., adj. m., pl. corespondénți; f. sg. corespondéntă, pl. corespondénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
corespondént, -ă adj. (mlat. correspóndens, -éntis, fr. correspondant). Care corespunde, care are relațiune cu altu: unghĭurĭ, ideĭ corespondente. Acela, aceĭa cu care eștĭ în relațiunĭ de afacerĭ. Persoană care are însărcinarea de a veghea asupra unuĭ copil departe de familia luĭ și a îngriji de el.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CORESPONDÉNT1 ~tă (~ți, ~te) m. și f. 1) Colaborator la o publicație periodică sau la un centru de informații care furnizează știri din localitatea în care se află. 2) Persoană care întreține relații epistolare cu cineva. /<fr. correspondant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CORESPONDÉNT2 ~tă (~ți, ~te): Membru ~ membru al unei academii sau instituții științifice cu drept de vot consultativ. 2): Unghiuri ~te unghiuri formate de două drepte paralele tăiate de o secantă și situate de aceeași parte a secantei, unul fiind intern, iar altul extern. /<fr. correspondant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)