CORÍMB, corimbe, s. n. Inflorescență în formă de umbrelă – Din fr. corymbe, lat. corimbus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CORÍMB s.n. Inflorescență în formă de umbelă. [< fr. corymbe, cf. gr. korymbos – ciorchine].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CORÍMB s. n. inflorescență racemoasă în formă de umbelă. (< fr. corymbe, lat. corymbus, gr. korymbos, ciorchine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
corímb s. n., pl. corímbe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
corímb m. (vgr. kórymbos). Bot. Strugure de florĭ saŭ de fructe, ca florile păruluĭ ș. a. V. cĭorchin și strobil.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CORÍMB (‹ fr; {s} gr. korymbos „ciorchine”) s. n. Inflorescență în care pedicelii florilor stau așezați în lungul unui ax principal și sînt de lungime inegală, astfel încît florile se află aproape la același nivel.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink