Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: corona (substantiv feminin) , coronă   
CORÓNA s. f. Tip de descărcare electrică de forma unei aureole (coroane), care apare în jurul părților mai ascuțite ale conductelor aflate la înaltă tensiune. – Din fr. coronne, germ. Krone.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CORÓNA s.f. Tip de descărcare electrică de forma unei coroane, care apare în jurul părților ascuțite ale conductelor aflate la înaltă tensiune. [< it. corona, fr. couronne].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CORÓNA s. f. 1. tip de descărcare electrică de forma unei coroane, care apare în jurul părților ascuțite ale conductelor aflate la înaltă tensiune. 2. formațiune anatomică cu aspect de coroană sau ale cărei elemente diverg ca niște raze. (< lat. corona, fr. couronne)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
coróna (electr.) s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
corónă (est) și coroánă (vest) f., pl. e (pol. rus. vsl. korona, d. lat. it. corona; ngr. koróna. V. cunúnă). Cunună. Ornament de metal care se pune în cap ca semn al suveranitățiĭ: coronă imperială, regală, domnească, ducală (V. diademă, mitră). Fig. A perde [!] corona, a perde domnia. Corona martirĭuluĭ, aureola de mártir. Mesagiu coroaneĭ, mesagiu suveranuluĭ către senat și cameră. Coroana Româniiĭ, o decorațiune românească cu treĭ clase înființată la 1881. O monetă [!] engleză (5 fr. 75 b. antebelicĭ). O foastă [!] monetă austro-ungurească (1 fr. și 4 b.). Mold. Șodron [!] (fr. marelle), un joc copilăresc care consistă dintr´o figură trasă pe pămînt și împărțită în maĭ multe despărțiturĭ pin [!] care băĭețiĭ, stînd într´un picĭor, mișcă o bucățică de peatră [!] (madă) izbind-o cu vîrfu picĭoruluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)