Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
COROPCÁR, coropcari, s. m. (Reg.) Negustor ambulant. ♦ (Fam.) Hoinar, vagabond. – Coropcă (puțin folosit „ladă” < ucr.) + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a