Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CORSÁR, corsari, s. m. (În trecut) Corabie înarmată aflată în proprietatea particulară a unei persoane, care, cu învoirea guvernului, ataca și jefuia vasele inamice. ♦ Comandant al unei astfel de corăbii; p. ext. pirat, hoț de mare. – Din it. corsaro, fr. corsaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CORSÁR s.m. Navă particulară înarmată, care, cu învoirea guvernului său, atacă navele inamice; comandant al unei astfel de nave. ♦ (P. ext.) Pirat. [Cf. it. corsaro, fr. corsaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CORSÁR s. m. navă particulară înarmată, care, cu învoirea guvernului său, ataca navele inamice; comandant al unei astfel de nave; (p. ext.) pirat. (< it. corsaro, fr. corsaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CORSÁR s. v. pirat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
corsár (corsári), s. m. – Pirat. – Var. (înv.) cursariu. It. corsaro, fr. corsaire, și înainte (sec. XVIII) din ngr. ϰουρσάρις.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
corsár s. m., pl. corsári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
corsár m. (fr. corsaire, d. it. corsaro, d. corsa, cursă, alergătură. V. cursier și hînsar). Pirat, hoț de mare saŭ de fluviŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CORSÁR ~i m. 1) Căpitan al unei nave particulare care, fiind autorizat de guvern, jefuia și captura navele ce aparțineau altor state. 2) Hoț de mare; pirat. /<it. corsaro, fr. corsaire /<fr. corset
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)