COSMOGÓNIC, -Ă, cosmogonici, -ce, adj. Privitor la cosmogonie. – Din fr. cosmogonique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COSMOGÓNIC, -Ă adj. Referitor la cosmogonie. [< fr. cosmogonique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
cosmogónic adj. m., pl. cosmogónici; f. sg. cosmogónică, pl. cosmogónice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
COSMOGÓNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de cosmogonie; propriu cosmogoniei. Teorie ~că. /<fr. cosmogonique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
cozmogónic, -ă adj. (d. cozmogonie). Relativ la cozmogonie: sistemă cozmogonică.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink