COSMOGONÍE s. f. Ramură a astronomiei care se ocupă cu studiul originii și evoluției corpurilor cerești și al sistemelor de corpuri cerești. – Din fr. cosmogonie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COSMOGONÍE f. Compartiment al astronomiei care studiază formarea și evoluția corpurilor cerești. /<fr. cosmogonie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COSMOGONÍE s.f. Ramură a astronomiei care studiază originea și evoluția universului. [Gen. -iei. / cf. fr. cosmogonie, gr. kosmogonia < kosmos – univers, gonos – origine].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COSMOGONÍE s. f. ramură a astronomiei care studiază originea și evoluția universului. (< fr. cosmogonie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cosmogoníe s. f., art. cosmogonía, g.-d. cosmogoníi, art. cosmogoníei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cozmogoníe f. (vgr. kosmogonia, d. kósmos, lume și gónos, generațiune, rasă). Sistema creațiuniĭ universuluĭ: cozmogonia luĭ Moĭse în Geneză. V. onto- și filogenie și teogonie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink